Interventia la fatare consta in indepartarea mucozitatilor din jurul
narilor si de pe corp cu ajutorul unei panze curate, care are si rol de
masaj menit sa invioreze si intensifice circulatia sanguina periferica.
Dupa 20 – 30 minute de odihna, se sectioneaza, dezinfecteaza si leaga ombilicul la o distanta de 3-4 cm de abdomen.
Daca nu o poate face singur este ajutat sa suga colostru dupa indepartarea primelor picatuiri purtatoare de microorganisme. In primele 6 -12 ore de la nastere, vilozitatile intestinale au o mare capacitate de absorbtie, de aceea suptul unei cantitati cat mai mari de colostru in acest interval este foarte important.
Ulterior in urmatoarele doua – trei zile aceasta capacitate scade treptat.
Suptul colostrului are ca efect marirea rezistentei la infectii pana la dezvoltarea sistemului reticulo - endotelial de aparare impotriva infectiilor. Datorita continutului ridicat in saruri minerale favorizeaza eliminarea meconiului (reziduri cumulate in perioada fetala).
Continutul foarte bogat in proteine si grasime mareste vitalitatea si ritmul de crestere si dezvoltare al iezilor.
In prima saptamana, iezii pot suge de 20 -30 ori pe zi o cantitate totala de 700 – 800 g/zi, iar la patru – cinci saptamani cantitatea poate ajunge peste 1 Kg.
In exploatarea extensiva sau semiintensiva iezii raman la mame dupa perioada colostrala pana la varsta intarcarii, la cca. doua luni.
In cazul exploatarii intensive (pentru productia de lapte) iezii se separa de mame dupa 2- 4 zile si se cresc cu inlocuitori de lapte.
Dupa suptul iezilor, ugerul mamei trebuie golit prin mulgere si mai ales la mamele cu productii superioare de lapte.
După 12 -15 zile de la nastere, iezii pot merge in aer liber cu mamele la pascut – primavara sau se scot in padoc cand temperatura o permite – iarna.
In felul acesta, iezii se obisnuiesc sa consume de timpuriu furaje solide, ceea ce determina intensificarea dezvoltarii echipamentului enzimatic si a tubului digestiv.
Incepand cu varsta de 14 -16 zile se amenajeaza un compartiment special cu microclimat corespunzator, cu asternut curat despartit de restul adapostului de un gard – gratar mobil.
In acest compartiment unde numai iezii pot trece dintr-o parte in alta trebuie sa se gaseasca furaje de cea mai buna calitate, concentrate macinate si apa potabila la discretie.
Pentru obisnuire, timp de 3-4 zile, separarea mieilor trebuie insotita de un zgomot pentru crearea reflexului.
Consumul zilnic de nutreturi concentrate pentru un ied este de 20 -30 g si in plus fan de otava de leguminoase, la discretie.
In cazul ranirii mameloanelor de la incisivii iezilor si refuzul mamei de a-l mai primi, se va recurge la hranirea la biberon timp de 8 -10 zile cu lapte de la propriile mame.
Consta in separarea iezilor de mame dupa 4 zile de la nastere si furajarea lor cu inlocuitori de lapte si nutreturi combinate.
In acest fel, cantitatea cea mai ridicata de lapte din primele 2-3 luni de lactatie poate fi recoltata si valorificata.
Sistemul generalizat in Franta si Elvetia prezinta mai multe avantaje:
- eliminarea stresului de intarcare;
- o supraveghere mai atenta a iezilor;
- sporirea prolificitatii;
- recuperarea iezilor orfani sau subponderali;
- planificarea tineretului femel bine dezvoltat la monta timpurie;
- mecanizarea si automatizarea lucrarilor.
Alaptarea iezilor cu substituienti se face la galeata sau la biberon, sau cu ajutorul unor instalatii automate in boxe speciale cu cate 10 -12 iezi, unde se mai gasesc: fan lucerna, furaje combinate si apa potabila la discretie.
Hranirea numai pe baza de lapte favorizeaza dezvoltarea stomacului glandular in detrimentul celorlalte compartimente (foios, rumen, retea). Concentratele prea fin macinate provoaca acidoza ruminala.
Proportia de fibroase din hrana iezilor de lapte trebuie sa fie de 15%.
Adapostul trebuie sa fie ferit de curenti, usor de curatat si dezinfectat, cu microclimat corespunzator care sa asigure 10 – 200 C in primele 10 zile dupa care se reduce la 12 - 150C si umiditate 60 – 65% si o circulatie a aerului de 0,2 m/s.
Substituentul clasic de lapte este alcatuit din 70 % lapte smantanit deshidratat, 20 – 30% grasime, 1% lecitina, 1% supernucleu vitamino – mineral. Amestecul se face la un Kg substituient solid – 6 Kg apa. Se amesteca initial substituentul cu o parte din apa la 700C (pentru distrugerea florei saprofite) dupa care se adauga restul de apa la 400 C. Se omogenizeaza bine si se administreaza la 35 – 36 grade C in mai multe tainuri.
Se face in functie de obiectivul principal de exploatare – obtinerea unei cantitati mai ridicate de lapte comercializabil sau destinatia iezilor pentru prasila sau sacrificare.
Intarcarea poate fi:
Dupa 20 – 30 minute de odihna, se sectioneaza, dezinfecteaza si leaga ombilicul la o distanta de 3-4 cm de abdomen.
Daca nu o poate face singur este ajutat sa suga colostru dupa indepartarea primelor picatuiri purtatoare de microorganisme. In primele 6 -12 ore de la nastere, vilozitatile intestinale au o mare capacitate de absorbtie, de aceea suptul unei cantitati cat mai mari de colostru in acest interval este foarte important.
Ulterior in urmatoarele doua – trei zile aceasta capacitate scade treptat.
Suptul colostrului are ca efect marirea rezistentei la infectii pana la dezvoltarea sistemului reticulo - endotelial de aparare impotriva infectiilor. Datorita continutului ridicat in saruri minerale favorizeaza eliminarea meconiului (reziduri cumulate in perioada fetala).
Continutul foarte bogat in proteine si grasime mareste vitalitatea si ritmul de crestere si dezvoltare al iezilor.
In prima saptamana, iezii pot suge de 20 -30 ori pe zi o cantitate totala de 700 – 800 g/zi, iar la patru – cinci saptamani cantitatea poate ajunge peste 1 Kg.
In exploatarea extensiva sau semiintensiva iezii raman la mame dupa perioada colostrala pana la varsta intarcarii, la cca. doua luni.
In cazul exploatarii intensive (pentru productia de lapte) iezii se separa de mame dupa 2- 4 zile si se cresc cu inlocuitori de lapte.
Dupa suptul iezilor, ugerul mamei trebuie golit prin mulgere si mai ales la mamele cu productii superioare de lapte.
Tehnologia cresterii naturale a iezilor de capra
După 12 -15 zile de la nastere, iezii pot merge in aer liber cu mamele la pascut – primavara sau se scot in padoc cand temperatura o permite – iarna.
In felul acesta, iezii se obisnuiesc sa consume de timpuriu furaje solide, ceea ce determina intensificarea dezvoltarii echipamentului enzimatic si a tubului digestiv.
Metoda de crestere separata a iezilor de capra
Incepand cu varsta de 14 -16 zile se amenajeaza un compartiment special cu microclimat corespunzator, cu asternut curat despartit de restul adapostului de un gard – gratar mobil.
In acest compartiment unde numai iezii pot trece dintr-o parte in alta trebuie sa se gaseasca furaje de cea mai buna calitate, concentrate macinate si apa potabila la discretie.
Pentru obisnuire, timp de 3-4 zile, separarea mieilor trebuie insotita de un zgomot pentru crearea reflexului.
Consumul zilnic de nutreturi concentrate pentru un ied este de 20 -30 g si in plus fan de otava de leguminoase, la discretie.
In cazul ranirii mameloanelor de la incisivii iezilor si refuzul mamei de a-l mai primi, se va recurge la hranirea la biberon timp de 8 -10 zile cu lapte de la propriile mame.
Tehnologia cresterii artificiale a iezilor de capra
Consta in separarea iezilor de mame dupa 4 zile de la nastere si furajarea lor cu inlocuitori de lapte si nutreturi combinate.
In acest fel, cantitatea cea mai ridicata de lapte din primele 2-3 luni de lactatie poate fi recoltata si valorificata.
Sistemul generalizat in Franta si Elvetia prezinta mai multe avantaje:
- eliminarea stresului de intarcare;
- o supraveghere mai atenta a iezilor;
- sporirea prolificitatii;
- recuperarea iezilor orfani sau subponderali;
- planificarea tineretului femel bine dezvoltat la monta timpurie;
- mecanizarea si automatizarea lucrarilor.
Alaptarea iezilor cu substituienti se face la galeata sau la biberon, sau cu ajutorul unor instalatii automate in boxe speciale cu cate 10 -12 iezi, unde se mai gasesc: fan lucerna, furaje combinate si apa potabila la discretie.
Hranirea numai pe baza de lapte favorizeaza dezvoltarea stomacului glandular in detrimentul celorlalte compartimente (foios, rumen, retea). Concentratele prea fin macinate provoaca acidoza ruminala.
Proportia de fibroase din hrana iezilor de lapte trebuie sa fie de 15%.
Adapostul trebuie sa fie ferit de curenti, usor de curatat si dezinfectat, cu microclimat corespunzator care sa asigure 10 – 200 C in primele 10 zile dupa care se reduce la 12 - 150C si umiditate 60 – 65% si o circulatie a aerului de 0,2 m/s.
Substituentul clasic de lapte este alcatuit din 70 % lapte smantanit deshidratat, 20 – 30% grasime, 1% lecitina, 1% supernucleu vitamino – mineral. Amestecul se face la un Kg substituient solid – 6 Kg apa. Se amesteca initial substituentul cu o parte din apa la 700C (pentru distrugerea florei saprofite) dupa care se adauga restul de apa la 400 C. Se omogenizeaza bine si se administreaza la 35 – 36 grade C in mai multe tainuri.
Intarcarea iezilor de capra
Se face in functie de obiectivul principal de exploatare – obtinerea unei cantitati mai ridicate de lapte comercializabil sau destinatia iezilor pentru prasila sau sacrificare.
Intarcarea poate fi:
- tardiva la varsta de 2-3 luni si greutatea de 13 -15 Kg la rase neameliorate;
- timpurie la varsta de 1 luna si greutate de 9 – 10 Kg la rase ameliorate pentru productia de lapte;
- foarte precoce la varsta de 4-5 zile, hranirea facandu-se cu inlocuitori de lapte si concentrate pana la atingerea greutatii optime.
capra trebu sa feti da nu maninca a doua zi din primazi se intindea
RăspundețiȘtergereCu ce trebuie sa a dau pe rutele caprei că sa nu mai sugă iedul nu am spațiul de separare
RăspundețiȘtergere