Selectarea unei capre bune de prăsilă

În ţara noastră, există trei sisteme de crestere si exploatare a caprelor: câte 4 - 6 capete, pe lângă casă, 20 - 60 de capete, crescute în turmele de ovine si foarte rar, în ferme specializate, 60 - 100 de capete. În cazul în care unii crescători de animale vor să-si sporească efectivele, aceasta se realizează prin două metode: sporirea efectivelor din prăsila proprie si cumpărări de la alţi crescători. Alegerea caprelor de prăsilă se face în funcţie de rasă, vârstă, conformaţie corporală, uger, producţia de lapte si starea de sănătate.

RASA
În primul rand, cumpărătorul trebuie să se decidă ce rasă de capre îl interesează. În ţara noastră, se cresc două rase de caprine: rasa Alba de Banat si rasa Carpatina care sunt influenţate de zona de crestere, la care se mai adaugă si metisi, la interferenţa zonelor de crestere. Este recomandată achiziţionarea unor rase de capre cu producţie mare de lapte, deoarece potenţialul productiv (cantitatea de lapte într-o lactaţie) contează, în funcţie de furajarea acestora, diferenţa fiind nesemnificativă între aceste rase.

VÂRSTA
Determinarea vârstei unei capre este usor de făcut la începutul vieţii ei. Procedeul se numeste danturare (sau dinţare). O capră nu are nici un dinte în partea de sus a gurii, dar are opt dinţi în partea de jos. Mărimea si starea acestor opt dinţi reprezintă cel mai bun reper pentru determinarea vârstei caprei. Capra este fătată cu opt dinţi de lapte în gingia frontală de jos. Toţi cei opt dinţi sunt similari având mărime mică. Când capra atinge vârsta de un an, plus sau minus câteva luni, cei doi dinţi de lapte frontali din centru sunt înlocuiţi cu doi dinţi permanenţi. Astfel, o capră cu doar doi dinţi permanenţi se consideră a avea cel puţin vârsta de un an. Aceeasi procedură are loc si la caprele de doi ani.
Următorii doi dinţi de lapte, câte unul în fiecare parte a dinţilor permanenţi, sunt înlocuiţi cu doi dinţi permanenţi. Această schimbare indică faptul că avem de-a face cu o capră în vârstă de doi ani. La trei ani, al treilea set de câte doi dinţi, unul în fiecare parte al dentiţiei permanente, este înlocuit cu dinţi permanenţi.
Dentiţia devine complet permanentă în momentul în care caprina atinge vârsta de patru ani. Începând de la această vârstă procesul de determinare al etăţii caprinelor devine greu de stabilit si mai puţin precisă. Pe măsură ce capra îmbătrăneste dinţii încep să se distanţeze. Când capra atinge vârsta de zece ani dentiţia este în mare parte uzată. Gradul de uzură depinde de ce tip de mâncare a primit capra, de cât de dur a fost furajul si de ce răni bucale a suferit de-a lungul vieţii capra respectivă.

Citeste mai mult

Cresterea caprinelor la noi în tară

Cresterea caprinelor datează la noi cam din aceeasi perioadă cu cea a ovinelor. Cu toate acestea, caprele nu au reusit să se impună în atenţia crescătorilor asemenea ovinelor, motiv pentru care efectivele crescute au rămas restrânse numeric si au ocupat areale mai reduse îndeosebi acolo unde resursele naturale si condiţiile de teren nu permit cresterea altor specii.

Interesul faţă de caprine a fost mereu în crestere datorită faptului că acestea se pretează la o exploatare eficientă în mica gospodărie. În zonele în care cresterea animalelor se face în mod tradi ional, atasamentul faţă de caprine cât si spiritul de emulaţie dintre crescători a promovat treptat, poate de multe ori în mod necontrolat, selecţia pentru anumite însusiri productive . Asa se explică faptul că între efectivele de caprine crescute în diverse zone ale ţării există deosebiri în ceea ce priveste potenţialul lor productiv. De fapt, diversitatea în ceea ce priveste potenţialul productiv si aspectul conformaţiei corporale ale raselor si populaţiilor de caprine aflate pe teritoriul naţional. Efective valoroase se cresc actualmente în zona Sibiului, în Dobrogea si în partea de vest a ţării.

Cu toate acestea în ţara noastră actualmente se cresc doar două rase si anume Carpatina si Alba de Banat, iar scopul principal al cresterii acestora este reprezentat de producţia de lapte si în mai mică măsură de cea de carne. Mai mult decât atât, în raport cu interesul si posibilităţile existente, precum si din punct de vedere al numărului de capre aflate în proprietatea unei gospodării, crescătorii pot fi grupaţi astfel:

- Crescătorii care deţin un număr redus; cresc 2 – 5 capre, iar produsele obţinute sunt utilizate în gospodăria proprie;

- Crescătorii care deţin un număr mai mare de caprine; acestia reprezintă majoritatea si cresc circa 40 – 60 capete, produsele obţinute prin comercializare sunt o importantă sursă de venit.

În condiţiile ţării noastre scopul principal al cresterii caprinelor este reprezentat de producţia de lapte si într-o măsură mai redusă de cea de carne.

Izolat în unele gospodării ţărănesti este valorificată si producţia de păr si puf.

Citeste mai mult

Importanta cresterii caprinelor

Caprinele reprezintă o specie ce se bucură de un real interes în rândul crescătorilor de animale. Acestea au fost crescute si exploatate de către om încă din cele mai vechi timpuri. Există în acest sens izvoare istorice conform cărora capra a fost printre primele animale domesticite de către om. Cu toate acestea, capra, datorită faptului că este considerată un animal vioi, neastâmpărat, capricios, risipitor, lacom si stricăcios nu se bucură de prea multă simpatie din partea marii majorităţi a populaţiei rurale.

Însă, trebuie specificat faptul că specia caprină devine „stricătoare”- ca de altfel orice altă specie de animale – numai în situaţia în care este lăsată să sufere de foame sau nesupravegheată mult timp. Cu toate că multe dintre însusirile ce o caracterizează nu o plasează înaintea altor specii de interes zootehnic, capra, în multe ţări pe zi ce trece îsi câstiga un areal de răspândire tot mai vast. Astfel în ţările occidentale din Europa, Africa si Asia, unde factorii socio-economici sunt favorabili cresterii caprinelor, această ramură a zootehniei a înregistrat un real progres.

Interesul economic acordat cresterii caprinelor derivă din capacitatea lor lactogenă superioară, deoarece este cunoscut si confirmat faptul că pe durata unei lactaţii se pot obţine, în condiţii obisnuite, producţii de lapte de circa 7 – 20 ori mai mari decât propria lor greutate corporală. Alte particularităţi biologice si economice care impun acordarea unei atenţii sporite acestei specii sunt reprezentate de prolificitatea ridicată, precocitatea si gradul mare de adaptabilitate si rezisten ă la condiţii diverse si mai aspre de climă, relief si vegetaţie.

Datorită tuturor acestor particularităţi biologice si economice caprinele, împreună cu alte specii, pot contribui în mare măsură la asigurarea unei bune părţi din deficitul de proteină din hrana oamenilor.

Citeste mai mult

Cum alegem o capra buna pentru prasila

Importanta cresterii si exploatarii caprinelor pe plan mondial si in tara noastra se justifica prin calitatea de exceptie a laptelui de capra, care se recomanda in mod deosebit in alimentatia copiilor, a batranilor si bolnavilor.

Un alt produs obtinut de la caprine il reprezinta carnea, care are calitati dietetice deosebite. Pentru aceaste considerente este bine ca in fiecare gospodarie sa-si gaseasca loc si aceasta specie valoroasa atat pentru consum propriu cat si pentru exploatare.

In tara noastra, exista trei sisteme de crestere si exploatare a caprelor: 

I. cu cate 4 - 6 capete, pe langa casa, 

II. cu 20 - 60 de capete, crescute in turmele de ovine si foarte rar, in ferme specializate,
III cu 60 - 100 de capete. 

In cazul in care unii crescatori de animale vor sa-si sporeasca efectivele, aceasta se realizeaza prin doua metode: 

- sporirea efectivelor de capre din prasila proprie
- cumpararea de capre de la alti crescatori.

In cele ce urmeaza ne propunem sa dam cateva sfaturi necesare celor care doresc sa-si procure una sau mai multe capre de prasila.

RASA DE CAPRE
 
In primul rand, cumparatorul trebuie sa se decida ce rasa de capre il intereseaza.
In tara noastra, se cresc mai multe rase de caprine, cele autohtone fiind: rasa Alba de Banat si rasa Carpatina care sunt influentate de zona de crestere, la care se mai adauga si metisi, la interferenta zonelor de crestere.

Recomandam achizitionarea unor rase de capre cu productie mare de lapte, deoarece potentialul productiv (cantitatea de lapte intr-o lactatie) conteaza, in functie de furajarea acestora, diferenta fiind nesemnificativa intre aceste rase.

VARSTA CAPRELOR

 

Varsta caprelor influenteaza direct viata productiva a caprinelor de reproductie. Cumparatorul trebuie sa fie atent si sa verifice varsta, prin aprecierea dentitiei, in special, la cele care deja au inregistrat prima fatare si provin din parinti cu productie ridicata de lapte.

 

CONFORMATIA CORPORALA A CAPREI

Prezinta insemnatate practica, deoarece exprima potentialul productiv al caprelor.
Capul trebuie sa fie alungit, cu profil drept, uneori usor bombat - privirea vioaie; urechile av`nd forme si marimi diferite, in functie de rasa si ecotip, nu reprezinta criterii de apreciere a productiei de lapte.

Prezenta coarnelor nu este semnificativa, dar este preferata o capra fara coarne din motive de exploatare si tehnologie de crestere, fiind mai usor de manipulat.
Gatul trebuie sa fie lung si subtire, cu pozitie usor oblica, prezentand la unele exemplare "cercei" in partea inferioara a capului.

Trunchiul caprelor trebuie sa fie lung si ingust, cu inaltimea la greaban (partea din fata) cuprinsa intre 60 - 80 cm si linia superioara a spinarii in crestere usoara de la greaban la crupa (partea din spate a animalului), fara defecte de exterior sau de aplomb, unghii infectate etc.
Se remarca forma de triunghi de la cap spre partea din spate a animalului unde se dezvolta si este cuprins ugerul.

UGERUL CAPREI

Din punct de vedere al formei si marimii, trebuie sa fie globulos, de marime mijlocie spre mare, asezat inapoi, cu sfarcurile usor ascutite si orientate spre fata.

Un uger dezvoltat normal, cu pielea usor unsuroasa si par putin si cu mameloane simetrice si bine dezvoltate, indica o capra cu mare productie de lapte, deoarece exista o corelatie stransa intre forma si volumul ugerului si productia de lapte.

Un uger slab dezvoltat, cu o forma spre ascutit-ingust, denota un tesut glandular redus si deci o capacitate lactogena mica.

CONTROLUL PRODUCTIEI DE LAPTE A CAPRELOR

Se efectueaza la vanzator, la mulsul de dimineata si seara, cu avizul acestuia. Din media celor doua controale, se apreciaza productia de lapte, in functie de luna de lactatie. In caz contrar, se negociaza productia de lapte, aceasta avand o contributie esentiala la stabilirea pretului caprei.

SITUATIA PRODUCTIEI DE LAPTE A CAPRELOR

Se apreciaza in mod normal in datele pe care le detine vanzatorul, fie din registrul crescatoriei, fie din date verbale. Se are in vedere numarul iezilor la fatare (prolificitatea) si nasterile ritmice anuale.

Pentru o mai concludenta apreciere este bine ca, in momentul vanzarii caprei, sa se vanda si iedul ei, adica ultimul produs. Nu se admit pentru prasila caprele care au crupa tesita, pulpe slabe, cu pozitie defectuoasa a picioarelor, coate de vaca, uger prea coborat sau slab dezvoltat, cu mameloane mici sau neegale si cu pielea aspra si cu par prea mult.

STAREA DE SANATATE LA CAPRE

Reprezinta o conditie esentiala pentru evolutia vietii productive a caprei.
Aceasta se apreciaza dupa starea de intretinere si vioiciune, care poate fi: foarte buna, buna sau slaba, dupa aspectul exterior al caprei prezentate la vanzare.

Din punct de vedere sanitar - veterinar, este absolut necesar sa se prezinte certificatul, emis de medicul veterinar de la circumscriptia din zona. Acest act este foarte important, deoarece sunt specificate in el at`t vaccinurile administrate pana in momentul vanzarii caprei, cat si starea ei de sanatate.

De asemenea, daca exemplarele cumparata urmeaza sa fie introdusa in efectivul de caprine existent, se va efectua o carantina de 40 de zile, pentru a preveni eventualele imbolnaviri ale turmei respective.

In concluzie, dupa parerea noastra, cumpararea caprelor trebuie sa se desfasoare in prezenta unui specialist pentru a fi evitate unele greseli.

Citeste mai mult

Alimentatia caprinelor

O particularitate biologica si implicit economica a speciei o reprezinta valorificarea superioara a tuturor categoriilor de nutreturi:

Vegetale – masa verde, fainuri, pleava, paie, siloz, radacinoase, frunzare, concentrate, deseuri tehnice, etc.;

Animale – reziduri lactate, sau de peste, etc.;

Industriale – tarate, faina furajera, reziduri microbiologice, etc.;

Necesarul de furaje depinde de productia de lapte urmarit, de starea de intretinere sau fiziologica a animalelor si de calitatea furajelor.

Caprele nu sunt pretentioase insa lacome cu pronuntat simt preferential fata de anumite sortimente de nutreturi si chiar parti din acestea si foarte capricioase fata de starea de igiena a furajelor.

Prefera pasunile montane cu diferiti arbusti, frunzele, lastarisul, muguri de arbori, plante aromate. De asemenea, resturile de bucstsrie, de la grsdinile de zarzavat, coji de fructe, pepeni, cartofi, varzs, salats, pasts de leguminoase, fructe cazute din pomi.

In exploatarea extensiva, in libertate, consumul de ierburi variaza de la 5 la 80%.

In condiii de stabulatie permanenta in adapost, cu furajare dirijata, caprele sunt hranite pe baza de norme si ratii pentru intensificarea productiilor lor. Rasele perfectionate produc in general o cantitate de lapte de 20 de ori mai mare decat greutatea proprie si un numar de peste 155% de iezi.

Alimentatia in perioada de pasunat

Timpul de pasunat este de 10 -12 ore pe zi, in care intra si cel rezervat pentru mulgere, masa verde ingerata este de 8 -10 Kg/zi la adulte, 4-5 kg la tineret peste sase luni si 2-3 Kg/zi la iezi.
In cadrul acestui sistem se mai poate asigura furajarea folosindu-se amestecul unic pe baza de furaje fibroase 65% din care (½ fân şi ½ grosiere), siloz, masa verde, radacinoase tocate 20% si 15% stiuleti de porumb, totul tocat, omogenizat si eventual umectat cu solutie slaba de saramura sau melasa.

Producerea si valorificarea pajistilor cultivate

Se fac araturi la 25 – 30 cm cu nivelare prin tavalugire, insamantare la 2-3 cm, ierbicidare, administrare de ingrasamant natural 50 to/ha sau chimic N – 50 Kg/ha; P – 50 Kg/ha şi K – 50 Kg/ha.

Structura optima a amestecului furajer este de 70% graminee (lolium, dactylis, festuca) si 30% leguminoase (lucerna, trifoi, ghizdei, etc.), cantitatea totala de samanta fiind de 30- 35 Kg/ha.

Se impune asigurarea unei surse fixe sau mobile de apa. Terenul se imparte in 5-6 parcele pentru fiecare revenind 5-6 zile de pasunat, intrarea in prima parcela facandu-se cand plantele au inaltimea de 12 – 14 cm. Pentru eficientizare, parcelarea se face prin delimitare cu garduri vii, din arbusti de foioase si rasinoase (soc, salcioara, catina alba, paducel, alun). In lipsa arbustilor se pot executa garduri permanente sau mobile in scopul delimitarii parcelelor.

Alimentatia caprinelor in stabulatie

Stabulatia dureaza cca. 150 zile in functie de durata sezonului de iarna. In aceasta perioada caprinele se hranesc in mod traditional cu diferite fanuri, concentrate numai in prima luna de lactatie in cantitati de 200 – 300 g/zi.

In exploatarea semiintensiva si intensiva hranirea se face pe baza de norme si ratii. Nivelul de consum atinge 3 – 3,5% substanta uscata din greutatea vie si variaza in raport cu starea fiziologica fiind minima la sfarsitul gestantiei si maxima intre 6 si 10 saptamani de lactatie.

Citeste mai mult

Tehnologia cresterii si intarcarii iezilor

Interventia la fatare consta in indepartarea mucozitatilor din jurul narilor si de pe corp cu ajutorul unei panze curate, care are si rol de masaj menit sa invioreze si intensifice circulatia sanguina periferica.

Dupa 20 – 30 minute de odihna, se sectioneaza, dezinfecteaza si leaga ombilicul la o distanta de 3-4 cm de abdomen.
Daca nu o poate face singur este ajutat sa suga colostru dupa indepartarea primelor picatuiri purtatoare de microorganisme. In primele 6 -12 ore de la nastere, vilozitatile intestinale au o mare capacitate de absorbtie, de aceea suptul unei cantitati cat mai mari de colostru in acest interval este foarte important.

Ulterior in urmatoarele doua – trei zile aceasta capacitate scade treptat.
Suptul colostrului are ca efect marirea rezistentei la infectii pana la dezvoltarea sistemului reticulo - endotelial de aparare impotriva infectiilor. Datorita continutului ridicat in saruri minerale favorizeaza eliminarea meconiului (reziduri cumulate in perioada fetala).

Continutul foarte bogat in proteine si grasime mareste vitalitatea si ritmul de crestere si dezvoltare al iezilor.

In prima saptamana, iezii pot suge de 20 -30 ori pe zi o cantitate totala de 700 – 800 g/zi, iar la patru – cinci saptamani cantitatea poate ajunge peste 1 Kg.
In exploatarea extensiva sau semiintensiva iezii raman la mame dupa perioada colostrala pana la varsta intarcarii, la cca. doua luni.
In cazul exploatarii intensive (pentru productia de lapte) iezii se separa de mame dupa 2- 4 zile si se cresc cu inlocuitori de lapte.

Dupa suptul iezilor, ugerul mamei trebuie golit prin mulgere si mai ales la mamele cu productii superioare de lapte.

Tehnologia cresterii naturale a iezilor de capra

După 12 -15 zile de la nastere, iezii pot merge in aer liber cu mamele la pascut – primavara sau se scot in padoc cand temperatura o permite – iarna.
In felul acesta, iezii se obisnuiesc sa consume de timpuriu furaje solide, ceea ce determina intensificarea dezvoltarii echipamentului enzimatic si a tubului digestiv.
 

Metoda de crestere separata a iezilor de capra

Incepand cu varsta de 14 -16 zile se amenajeaza un compartiment special cu microclimat corespunzator, cu asternut curat despartit de restul adapostului de un gard – gratar mobil.
In acest compartiment unde numai iezii pot trece dintr-o parte in alta trebuie sa se gaseasca furaje de cea mai buna calitate, concentrate macinate si apa potabila la discretie.
Pentru obisnuire, timp de 3-4 zile, separarea mieilor trebuie insotita de un zgomot pentru crearea reflexului.
Consumul zilnic de nutreturi concentrate pentru un ied este de 20 -30 g si in plus fan de otava de leguminoase, la discretie.
In cazul ranirii mameloanelor de la incisivii iezilor si refuzul mamei de a-l mai primi, se va recurge la hranirea la biberon timp de 8 -10 zile cu lapte de la propriile mame.
 

Tehnologia cresterii artificiale a iezilor de capra

Consta in separarea iezilor de mame dupa 4 zile de la nastere si furajarea lor cu inlocuitori de lapte si nutreturi combinate.

In acest fel, cantitatea cea mai ridicata de lapte din primele 2-3 luni de lactatie poate fi recoltata si valorificata.

Sistemul generalizat in Franta si Elvetia prezinta mai multe avantaje:

- eliminarea stresului de intarcare;
- o supraveghere mai atenta a iezilor;
- sporirea prolificitatii;
- recuperarea iezilor orfani sau subponderali;
- planificarea tineretului femel bine dezvoltat la monta timpurie;
- mecanizarea si automatizarea lucrarilor.

Alaptarea iezilor cu substituienti se face la galeata sau la biberon, sau cu ajutorul unor instalatii automate in boxe speciale cu cate 10 -12 iezi, unde se mai gasesc: fan lucerna, furaje combinate si apa potabila la discretie.

Hranirea numai pe baza de lapte favorizeaza dezvoltarea stomacului glandular in detrimentul celorlalte compartimente (foios, rumen, retea). Concentratele prea fin macinate provoaca acidoza ruminala.

Proportia de fibroase din hrana iezilor de lapte trebuie sa fie de 15%.

Adapostul trebuie sa fie ferit de curenti, usor de curatat si dezinfectat, cu microclimat corespunzator care sa asigure 10 – 200 C in primele 10 zile dupa care se reduce la 12 - 150C si umiditate 60 – 65% si o circulatie a aerului de 0,2 m/s.

Substituentul clasic de lapte este alcatuit din 70 % lapte smantanit deshidratat, 20 – 30% grasime, 1% lecitina, 1% supernucleu vitamino – mineral. Amestecul se face la un Kg substituient solid – 6 Kg apa. Se amesteca initial substituentul cu o parte din apa la 700C (pentru distrugerea florei saprofite) dupa care se adauga restul de apa la 400 C. Se omogenizeaza bine si se administreaza la 35 – 36 grade C in mai multe tainuri.
 

Intarcarea iezilor de capra

Se face in functie de obiectivul principal de exploatare – obtinerea unei cantitati mai ridicate de lapte comercializabil sau destinatia iezilor pentru prasila sau sacrificare.

Intarcarea poate fi:

1. tardiva la varsta de 2-3 luni si greutatea de 13 -15 Kg la rase neameliorate;
2. timpurie la varsta de 1 luna si greutate de 9 – 10 Kg la rase ameliorate pentru productia de lapte;
3. foarte precoce la varsta de 4-5 zile, hranirea facandu-se cu inlocuitori de lapte si concentrate pana la atingerea greutatii optime.

Citeste mai mult

Gestatia la capre - fatarea

Gestatia la capra dureaza in medie 150 zile cu variatii cuprinse intre 145 si 158 zile, in functie de precocitatea rasei, varsta mamei si data primei fatari, numarul si sexul produsilor, nivelul de intretinere, etc.

Starea de gestatie se cunoaste dupa absenta caldurilor si dezvoltarea treptata si asimetrie proeminent pe dreapta a abdomenului.

Cu cel putin 4 saptamani inainte de fatare, mulgerea trebuie intrerupta pentru pregatirea viitoarei lactatii si acumularea de substante nutritive necesare dezvoltarii fatului.

In cazul in care la unele capre apare secretia treptata de lapte inaintea fatarii, acestea trebuie mulse pentru evitarea mamitelor.

Fatarea se anunta prin inflamarea si congestionarea vulvei, adancirea flancurilor, coborarea abdomenului, marirea ugerului si aparitia primelor picaturi de colostru, eliminarea dopului de gestatie.

Fetusul patrunde si traverseaza conductul pelvin datorita contractiilor musculaturii uterine, apoi datorită musculaturii este eliminat de aici in cca. 20 – 25 minute la aproximativ doua ore urmand a fi eliminate anexele fetale.

In cazul fatarilor normale, iedul iese cu membrele anterioare inainte bine intinse si capul intre acestea. In cazul unor pozitii anormale ale fetusului (distocii) se impune interventia specialistului.

In adapost se impune crearea si mentinerea unui microclimat corespunzator cu o temperatura de 14 – 150 C, fara curenti si umezeala, cu asternut curat si bine uscat.

Dupa fatare, la un interval de 1 -1,5 ore, animalului i se administreaza apa calduta pentru baut sau fiertura de tarate si este lasat sa se odihnească 2-3 zile.

Se administreaza nutret de buna calitate in cantitate redusa: fan de lucerna sau masa verde in functie de sezon, amestec de concentrate, sare sub forma de bulgare sau brichete si apa potabila la temperatura de 10 -150 C.

Dupa perioada colostrala caprele se pot mulge. Daca au o cantitate mai mare de lapte pentru preintampinarea mamitelor.

Citeste mai mult