Se afișează postările cu eticheta cresterea caprelor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cresterea caprelor. Afișați toate postările

sâmbătă, 28 martie 2015

Boli si defecte ale ugerului la capre

Boli ale ugerului la capre

Ugerul caprelor este deosebit de predispus la infectii sau la alte tipuri de boli, in special daca productia de lapte este una ridicata. De aceea, fiecare crescator este dator sa ia toate masurile de precautie posibile, in incercarea de a diminua riscul unei imbolnaviri. In ultimii ani, au avut loc mai multe controale ale caprelor. Rezultatul acestor controale i-a uimit pe multi dintre crescatori. Desi aceste controale urmau sa stabileasca starea de sanatate a ugerului, au fost depistatea multe boli provocate de bacterii, precum si multe tulburari endocrine.

Defectele ugerului la capre

1. Uger jos prins asimetric (lasat). Acest tip de uger este deformat prin asimetria jumatatilor, atarna, mameloanele coboara mult sub linia jaretelor. In cazul cantitatilor mari de lapte, ligamentul care leaga ugerul de trunchi se poate desira si mameloanele ajung sa atinga pamantul. In cazul acestui tip de uger se intalnesc frecvent boli ale glandei mamare datorate apropierii de sol.
2. Uger separat (septat) printr-o linie adanca. Aceasta separarea a celor doua jumatati indica proasta repartizare a tesutului nobil, care produce lapte si face ca animalul sa fie greu de muls manual si imposibil de muls prin mijloace mecanice. 
3. Uger redus cu mameloane mici, de oaie. Acest uger se caracterizeaza printr-o proasta dezvoltare, tesutul nobil este in cantitate mica. Capra este greu de muls si imposibil de muls cu mijloace mecanice.
In unele cazuri dezvoltarea ugerului este normala la prima vedere din punct de vedere al volumului si al asezarii, dar este defectuoasa din punct de vedere al repartitiei tesutului nobil, care produce lapte.
Tipul de uger in a carui componenta predomina tesutul conjunctiv si adipos (grasime) care nu produce lapte, are o consistenta buretoasa fata de tipul de uger in care predomina tesutul nobil glandular care are o consistenta elastica.

luni, 23 februarie 2015

Paraziti externi la capre

Paraziti externi pot fi contactati atat vara cat si toamna.

Paduchii si lindenii la capre

Provoaca mancarimi si iritatii ale pelii, blana devenind ciufulita si mata.

Tratament pentru paduchii si lindenii la capre
- butoxina actioneaza bine si este simplu de aplicat: se aplica o linie de butoxina de aproximativ 10 cm in jurul gatului. Acesta nu trebuie lasata mult timp sa actioneze, fiind necesara indepartarea ei.

Raia
Provoaca mancarimi mari si pierderi masive de par. Se poate lua din iarba sau la contactul cu alte animale. De aceea este bine sa izolati animalul pana la vindecare.

Tratament pentru raie la capre

Doua injectii cu dectomax de doua ori pe saptamana. Acestea pot fi facute numai de medicul veterinar.

Constatarea gestatiei la capre

Pentru a putea fi siguri ca o capra este gestanta exista mai multe examinari si observatii:

- Scaderea productiei de lapte,
- Palparea puilor prin peretele abdominal,
- Cresterea abdomenului,
- Observarea miscarilor puilor,
- Luarea in greutate,
- Examinari folosind ultrasunete.




Multe dintre punctele de mai sus se bazeaza pe experienta. Pentru o afacere in domeniu, binenteles de la un anumit numar de capete se foloseste examinarea folosind ultrasunete care este foarte des intalnita in randul caprelor.

Examinarea cantitatii de pogesteron din lapte si din sange. Dar acesta modalitate nici nu intra in discutie pentru crescatorii mici de capre.

Cititi si  GESTATIA LA CAPRE

duminică, 22 februarie 2015

Varsta tapilor pentru monta



Un element important in alegerea tapilor pentru reproductie il constituie varsta. Tapii cu calitati deosebite vor fi folositi la monta pana la 6-8 ani. Tapii tineri, sub doi ani, vor efectua numai doua monte pe zi, una dimineata si una seara. Greutatea la prima monta, la toate rasele de ovine, trebuie sa reprezinte 70% din greutatea adultilor.




Prima monta la tapi poate avea loc la 18 luni, chiar daca semenele maturitatii sexale se inregistreaa de le 7-8 luni. Selectia tapilor se face in functie de performantele rudelor. Daca mama si ficele au dat cantitati satisfacatoare de lapte atunci se considera ca tapul este foarte bun pentru reproductie. A se elemina toate animalele care au defecte din nastere.

Cea mai buna perioada la un tap este intre 2 si 4 ani


Cea mai buna perioada la un tap este intre 2 si 4 ani. In aesta perioada au lichidu seminal cel mai valoros. Se aleg tapii care provin din gemeni sau tripleti. Un singur tap trebuie sa fie pentru 25-30 de capre indiferent de rasa.

Costul cumpararii si efortul de a gasi tapi de calitate intre 2-4 ani este destul de marisor dar in acest fel poti obtine produsi de calitate peste media rasei si inmultirea efectivului de capre extrem de rapid,banii investiti in tapi se recupereaza apoi in maxim 6 -7 luni.
Daca doriti sa credeti sau nu informatia de mai sus va rog sa o testati,o sa va convingeti singuri de acest lucru.

Este mai simplu si usor sa iei tapi de sub 2 ani din mame bune sa ii cresti pana la 2 ani separat de capre dar timpul si efortul tinerii lor separatii este semnificativ,costul ajunge sau poate chiar depasii pretul unui tap bun de 2-4 ani,fiecare alege ce doreste.

Adevarul despre Afacerea Cresterea Caprelor

Salut prieteni,

Stiu ca atunci cand vrei sa te apuci de o anumita afacere, trebuie sa iti pui anumite intrebari. Poate cresterea caprelor este alegerea perfecta. Dar te-ai intrebat vreo data cat de grea este si ce implica?
Am gasit pe internet cel mai bun articol si o super persoana care si-a impartasit experienta cu noi.



 

"
Adevarul despre afacerea cresterea caprelor

Mi-am propus sa infintez acesta pagina pentru a aduce la realitate pe toti acei oameni care vor sa creasca capre acum sau pe viitor.

Este cu adevarat o afacere sa cresti capre in Romania cum se zice,aude peste tot?

Pentru a putea considera cresterea caprelor o afacere trebuie obligatoriu sa stai in apropierea unui oras mare si sa vinzi la pret bun.
Am auzit,citit si povestit de la altii cum ca ei vand branza de capra cu 20,25 si iarna chiar 30 de lei si laptele cu 5 lei litrul,marea majoritate mint cu nerusinare cand zic acest lucru.

Poate acum sunt huiduit de unii cand am curajul sa spun adevarul,pentru a va convinge mergeti cu 2 litri de lapte de capra si incercati sa gasiti oameni sa il cumpere cu 5 lei litrul sau mergeti cu 1kg de branza sa o vindeti cu 20 de lei nu 25 sau 30 de lei sa vedeti daca reusiti.
Incercati sa faceti asta intr-un oras mic chiar resedinta de judet sa vedeti cati clienti gasiti cu aceste preturi.

Daca nu stai in apropierea unui oras mare si sa ai baza ta de clienti livrand branza si laptele acasa nu vei putea vinde la aceste preturi.
In majoritatea orasele din Romania branza de capra in piete este 15-16 lei kilogramul si la magazine intre 15-17 lei kilogramul.

Stiu ca acesta branza din piete,magazine nu este toata 100% naturala sau 100% doar din lapte de capra si este si amestec cu lapte de oaie sau vaca dar oamenii se uita la pret prima data.

Clientii de branza de capra sau lapte de capra nu sunt oamenii simpli,sunt oamenii educati si cu venituri peste medie,majoritatea stiu ce efecte benefice are asupra sanatatii.

Va mai provoc la o proba,aflati unde si cine vinde cu 5 lei litrul laptele si branza cu 20,25 sau 30 de lei vorbiti cu acel om si rugati-l sa va lase sa mergeti voluntar gratuit cu el cand merge sa vanda sau i vindeti dvs de proba de exemplu lapte de capra sau faceti branza dupa reteta lui sa aiba si gust ca a lui la pret mai mic cu 2 lei pe kilogram sa aiba si el profit.

O sa va convingeti singuri cat de mincinosi sunt sau cat de lacomi sunt,in cazul in care gasiti pe cineva care vinde cu acele preturi cu adevarat vrea sa va cumpere lapte si branza la preturi de pomana la maxim 2 lei litru de lapte si kg de branza maxim 13 lei exact ca a lui ca si caliate,gust.

Eu nu locuiesc in apropierea unui oras mare si cresc capre pentru a mai marii putin veniturile in plus fata de alte activitati ale mele.
La preturi de 13-15 lei kilogramul de branza sau laptele 3 lei nu faci afacere din cresterea caprelor doar rotunjesti veniturile sigur ca as vrea sa vand cu 5 lei litrul de lapte sau 20de lei macar branza de capra dar daca cer aceste preturi ma intorc cu ele acasa nu imi cumpara nimeni se duc si ia de la piata cu 15 lei branza kilogramul sau magazine.

Afacere cu cresterea caprelor o consider sa poti vinde cu 4 lei litrul lapte nu zic 5 sau 6 lei litrul si tot ai profit foarte bun,sa vinzi branza cu 20 de lei nu cu 25 sau 30 de lei si tot ai castig bun.

Daca nu poti vinde cu aceste preturi nu baga banii tai in a creste capre multe peste 100 de capete de exemplu,timpul in care iti recuperezi banii este de cativa ani de zile.

Ai bani multi si nu stii ce sa faci cu ei nu i arunca a creste multe capre daca nu vinzi la preturile de mai sus pentru ca o sa fii dezamagit,pe langa hrana animalelor intra vaccinurile animalelor,medicul veterinar,oameni platiti sa aiba grija de ele,utilaje necesare in ferma la munca pamantului,grajdul lor si alte cheltuieli neprevazute ce apar pe parcurs pentru buna functionare a fermei.

Pentru a economisii anual o mare parte din banii si a avea cheltuieli mai mici trebuie obligatoriu sa ai o familie extrem de numeroasa,toti membrii familiei sa munceasca fiecare dupa puteri,pricepere si dragoste fata de animale,muncind zi de zi fara certuri si reprosuri.
In acest caz ideal poti face mari economii anuale bani ce poti sa i investesti in dezvoltarea si dotarea ferme cu utilaje cat mai performante ce iti usureaza munca zilnic.

Nu uitati de faptul ca trebuie ca veciinii dumneavoastra sa fie buni,la inceput nu veti avea conditii excelente in ferma daca un vecin va face reclamatii este suficient sa aveti necazuri mari.

Pamantul pe care il aveti in propietate este extrem de important,de exemplu daca aveti 10 hectare puteti creste maxim 100 capre la stabulatie si maxim 300 de capre la pasune,pascandu-le pe alte terenuri ce nu va apartin ca propietate.

Daca aveti 1hectar sau sub 1 hectar de pamant ca propietate nu va intindeti mai mult de maxim 15 capre tinute pe stabulatie sau maxim 50 capre tinute pe pasunea satului.

Cumpararea si arendarea pamantului implica costuri extrem de mari si greu de recuperat in timp.
Daca arendam pamantul in schimb obligatoriu ne trebuie tractor bun sa lucram pamantul plus sa dam la oameni o parte din castig,oamenii vor cere de la an la an mai multi bani sau produse asa ca ganditi-va bine inainte.

Aceste randuri scrise de mine sunt din experienta mea nu din povesti auzite la altii,nu vreau nici sa incurajez nici sa descurajez pe cei care vor sa creasca capre acum sau pe viitor,vreau doar sa trezesc la realitate sa nu ajunga in a-si cheltuii banii si timpul daca nu au aceste conditii obligatorii descrise mai sus.

Dragostea fata de animale trebuie sa nu lipseasca din acesta ecuatie,sunt momente destul de dese in care oamenii platiti sa aiba grija de animale te parasesc fara nici o atentionare in prealabil,te trezesti fara nimeni cateodata sa aiba grija de ele indiferent de ce conditii si salariu oferi,esti nevoit sa te ocupi singur de ele pana gasesti alti oameni !

Oamenii marea lor majoritate o zic fara sa exagerez sunt puturosi,neinvatati sa munceasca si mandrii fiindu-le rusine sa aiba grija de animale,vedeti cati de multi saraci sunt,cu ajutor de la stat sau fara nici un venit decat sa munceasca la tine sau altul in ferma la animale mai bine rabda de foame,fura sau cersesc mila,pomana.

Luati un sarac lipit sa mearga la animale sa aiba grija de ele sa vedeti ce va zice,ce reactie are,mai bine moare decat sa mearga sau daca merge nu sta prea mult timp din bani stransi se duce se inbata sau face alte prostii si tot sarac ramane.

Sunt adeptul tinerii in ferma a putine animale dar de foarta buna calitate,deosebite,ingrijite ca la carte pe cat este posbil decat sute de animale normale,mediocre mai bine cateva zeci de animale de calitate deosebita,in caz ca oamenii te lasa poti avea si singur cu familia grija de ele o perioada de timp pana gasesti alti oameni,daca ai sute de animale nu vei mai putea sa le tii singur cu familia cand te parasesc oamenii.

Sanatate,intelepciune si putere de munca tuturor,succes !!!

"

Mai multe detalii:

http://branzacapra.sunphoto.ro/Adevarul_despre_afacerea_cresterea_caprelor

miercuri, 18 februarie 2015

Castrarea iezilor a tapilor

Castrarea iezilor are mai multe roluri. 

1. Pana in varsta de 3 luni carnea de ied nu are guste tap. Dupa 3 luni trebuie castrat.
2. Daca un ied nu este castrat nu va mai lua asa repede in greutate, ba chiar poate pierde.


Conform normelor de protectie a animalelor tapii pot fi castrati pe viu, fara anestezie, inainte de a ajunge varsta de 4 luni, atata timp cat animalul nu prezinta nici un fel de anomalie anatomica. Conform legii pentru protectia animalelor, specificata in articolul de 25.05.1998, nimeni nu are dreptul de asupune un animal la suferinta, durere sau oric fel de chin, fara a aveaun motiv bine intemeiat.


De regula, castrarea nu produce sangerare:

- Partea superioara a scrotului trebuie tamponata cu vata inmuiata in tinctura de iod.
- Prin apasare, se vor gasi testiculele si se vor apuca cu o mana.
- Clestele special de strans trebuie fixat intre testicule si abdomen, chiar sub mamale.
- Fiecare testicul trebuie impins ceva mai sus.
- Clestele trebuie astfel pozitionat, incat sa prinda si canalul prin care se elibereaza sperma.
- Apoi strangeti clestele timp de 20 secunde.

Este recomandat sa va arate un crescator experimentat.

O metoda mai des folosita dar totusi interzisa, este si metoda inelului de cauciuc

 
  Inelele elastice din cauciuc pot fi folosite la castrarea masculilor începând cu vârsta de cel puţin 10 zile.

După ce ne asigurăm că ambele testicule se simt la palpare se aplică un inel de cauciuc, la baza scrotului, cu ajutorul unui cleşte special. Inelul are un diametru mai mic decât circumferinţa scrotului şi va efectua o stază puternică asupra cordoanelor spermatice şi arteriale. Testiculele se usucă în 20-30 zile. Nu au loc hemoragii şi riscul infecţiilor este redus. Când apar infecţii, se intervine săptămânal cu iodură de potasiu aplicată local. În cazurile mai grave se administrează antibiotice.

Cresterea iezilor de capra prin metoda artificiala

Metoda de crestere artificiala a iezilor este practicata in sistemele de intretinere si crestere intensiva.
Separarea iezilor se face in primele patru zie dupa fatarea iezilor de la mamele lor si hranirea lor cu inlocuitoti ai laptelui si nutreturi combinate.

 

 

Avantajele metodei de crestere artificiala a iezilor de capra:


- evitarea stresului intarcarii, care produce stagnarea cresteri pentru 7-8 zile,
- caprele vor intra mai repede in calduri si vom avea iezi in extrasezon,
- laptele muls in primele 2-3 luni de la fatare, capra da cel mai mult lapte in acesta perioada. (mai mult profit pentru ferma).

Alaptarea iezilor de capra se poate face:


- la galeata sau la biveron
- la tetine, tip "bar": in pretii grajdului se fixeaza o teava de inox prevazuta cu tetine
- cu ajutorul unor sisteme automate

Reteta inlocuitorului de lapte pentru iezii de capra:


- lapte smantanit, dezhidratat in proportie de 70%;
- grasime 20-30%;
- lecitina 1%;
- nucleu de vitamine, minerale, antibiotice 1%;
- 6 l apa la 1 kg de amestec uscat;

Cresterea puilor cu lapte praf

La o saptamana de la nastere, pe langa lapte praf, puteri sa oferiti puiului si o anumita cantitate de lapte de capra, cee ce va asigura buna sa dezvoltare. In cazul in care acest tip de alimentatie provoaca diaree sau probleme digestive, trebuie sa reduceti atat cantitatea cat si concentratia laptelui praf.

Daca din contra, diareea se actualizeaza, trebuie administrat ceai de fenicul si de musetel.

Ce trebuie de stiut:

- iezii suporta mai bine laptele sarac in grasimi
- concentratia de lapte in apa nu trebuie sa depaseasca 130g (la o singura masa) 
- cantitatea de lapte poate fi crescuta treptat pana la 2,8 kg pe zi
- temperatura laptelui trebuie sa fie in jur de 40-42 grade C

Fecundarea artificiala la capre sau monta artificiala

Insamantarea artificiala este cea mai noua si cea ma buna metoda de monta, prin faptul ca sperma de calitate de la un mascul poate ajunge la mai multe femele.

Cu sperma racoltata la un ejaculat se pot insamanta pana la 20 de femele.
De la tapii adulti se poate fi recoltata sperma de patru ori pe zi, la intervale de trei ore. Tapii tineri pot si supusi recoltarii de doua ori de zi.

In timpul ejacularii, tapul elibereaza 1-1,5 ml de sperma, ce contine aproximativ 2,5 miliarde de spermatozoizi. Pentru o insamantare este nevoie de 200 milioane de astfel de celule, astfel incat sa se poata congela deoadata 10 pana la 15 doze de sperma.
Crescatorii de capre care doresc ca animalele lor sa fie fecundate, trebue sa ia legatura cu veterinarul incat de la inceputtul perioadei de imperechere pentru ca sperma necesara acestui proces sa stea deja la dispozitie.
La primul ciclu sexual se recomanda efectuarea insamantarilor artificiale.

Insamantarile se fac la 10 ore de la paratia caldurilor si se repeta la 8-10 ore.
Exista si metode mai moderne cum ar fi: transferul de embrioni, fertilizare in vitro, etc, dar acestea sunt mai costisitoare.

Gestatia la capre

Gestatia incepe odata cu patrunderea spermatozoidului in ovul si cu contopirea acestuia cu nucleul celulei.

Durata gestatie la capre

Gestatia la capre dureaza 5 luni variind de la 140 pana la 162 de zile. In cazul nasterii mai multor pui, duata gestatie este mai scurta, iar caprele care nasc un singur pui, il poarta in panatece cu pana la doua zile mai mult. La rasa pitica gestatia dureaza doar 143 zile.

Grajdul potrivit pentru cresterea caprelor


Caprele petrec deobicei mult timp in grajd. De aceea este important ca grajdul sa ofere animalelor conditii optime de trai. Un lucru esential este reprezentat de ventilatie, adica , de introducerea de aer proaspat la intervale regulate de timp.

La fel de importanta este si lumina care intra in grajd. Acest lucru se obtine prin existenta a mai multor ferestre.

Ca si in cazul altor constructii, constructia unui grajd pentru capre necesita o planuire minutioasa. Inainte de inceperea constructiei propriu zise, se recomanda crescatorului sa se informeze asupra tuturor posibilitatitilor de constructie existente, aceste informatii putand fi oferite de asocilatiile de crescatori. In anumite zone rurale, pot fi folosite pe post de grajd cladiri vechi pasarite, cum ar fi grajdurile de vite sau soproanele dezafectate.

Spatiu ridicat sau scazut? Graj pentru cresterea caprelor

Un factor destul de important este spatiul alocat. De la inceput trebuie stabilit numarul maxim de capre care va adaposti acesta. Un graj profesional ar trebui sa indeplineasca urmatoarele criterii:

- intrarile ce vor sevi pentru tansportul de hrana si indepartatea balegarului trebuie sa fie destul de largi
- fanul trebuie depozitat deasupra grajdului intr-o camera separata
- spatii speciale pentru iezi cu ferestre mult mai mari (iezii au nevoie de mai multa lumina) 
- camere separatate pentru carantina (pentru animalele proaspat cumparate)
- tarcuri speciale pentru capre si tapi (este recomandat sa fie crescuti separat tapii) 
- aerisirea este un factor imporant (se poate realiza prin ferestre bine pozitionare su prin o gura de aerisire) 

duminică, 20 iulie 2014

Selectarea unei capre bune de prăsilă

În ţara noastră, există trei sisteme de crestere si exploatare a caprelor: câte 4 - 6 capete, pe lângă casă, 20 - 60 de capete, crescute în turmele de ovine si foarte rar, în ferme specializate, 60 - 100 de capete. În cazul în care unii crescători de animale vor să-si sporească efectivele, aceasta se realizează prin două metode: sporirea efectivelor din prăsila proprie si cumpărări de la alţi crescători. Alegerea caprelor de prăsilă se face în funcţie de rasă, vârstă, conformaţie corporală, uger, producţia de lapte si starea de sănătate.

RASA
În primul rand, cumpărătorul trebuie să se decidă ce rasă de capre îl interesează. În ţara noastră, se cresc două rase de caprine: rasa Alba de Banat si rasa Carpatina care sunt influenţate de zona de crestere, la care se mai adaugă si metisi, la interferenţa zonelor de crestere. Este recomandată achiziţionarea unor rase de capre cu producţie mare de lapte, deoarece potenţialul productiv (cantitatea de lapte într-o lactaţie) contează, în funcţie de furajarea acestora, diferenţa fiind nesemnificativă între aceste rase.

VÂRSTA
Determinarea vârstei unei capre este usor de făcut la începutul vieţii ei. Procedeul se numeste danturare (sau dinţare). O capră nu are nici un dinte în partea de sus a gurii, dar are opt dinţi în partea de jos. Mărimea si starea acestor opt dinţi reprezintă cel mai bun reper pentru determinarea vârstei caprei. Capra este fătată cu opt dinţi de lapte în gingia frontală de jos. Toţi cei opt dinţi sunt similari având mărime mică. Când capra atinge vârsta de un an, plus sau minus câteva luni, cei doi dinţi de lapte frontali din centru sunt înlocuiţi cu doi dinţi permanenţi. Astfel, o capră cu doar doi dinţi permanenţi se consideră a avea cel puţin vârsta de un an. Aceeasi procedură are loc si la caprele de doi ani.
Următorii doi dinţi de lapte, câte unul în fiecare parte a dinţilor permanenţi, sunt înlocuiţi cu doi dinţi permanenţi. Această schimbare indică faptul că avem de-a face cu o capră în vârstă de doi ani. La trei ani, al treilea set de câte doi dinţi, unul în fiecare parte al dentiţiei permanente, este înlocuit cu dinţi permanenţi.
Dentiţia devine complet permanentă în momentul în care caprina atinge vârsta de patru ani. Începând de la această vârstă procesul de determinare al etăţii caprinelor devine greu de stabilit si mai puţin precisă. Pe măsură ce capra îmbătrăneste dinţii încep să se distanţeze. Când capra atinge vârsta de zece ani dentiţia este în mare parte uzată. Gradul de uzură depinde de ce tip de mâncare a primit capra, de cât de dur a fost furajul si de ce răni bucale a suferit de-a lungul vieţii capra respectivă.

Cresterea caprinelor la noi în tară

Cresterea caprinelor datează la noi cam din aceeasi perioadă cu cea a ovinelor. Cu toate acestea, caprele nu au reusit să se impună în atenţia crescătorilor asemenea ovinelor, motiv pentru care efectivele crescute au rămas restrânse numeric si au ocupat areale mai reduse îndeosebi acolo unde resursele naturale si condiţiile de teren nu permit cresterea altor specii.

Interesul faţă de caprine a fost mereu în crestere datorită faptului că acestea se pretează la o exploatare eficientă în mica gospodărie. În zonele în care cresterea animalelor se face în mod tradi ional, atasamentul faţă de caprine cât si spiritul de emulaţie dintre crescători a promovat treptat, poate de multe ori în mod necontrolat, selecţia pentru anumite însusiri productive . Asa se explică faptul că între efectivele de caprine crescute în diverse zone ale ţării există deosebiri în ceea ce priveste potenţialul lor productiv. De fapt, diversitatea în ceea ce priveste potenţialul productiv si aspectul conformaţiei corporale ale raselor si populaţiilor de caprine aflate pe teritoriul naţional. Efective valoroase se cresc actualmente în zona Sibiului, în Dobrogea si în partea de vest a ţării.

Cu toate acestea în ţara noastră actualmente se cresc doar două rase si anume Carpatina si Alba de Banat, iar scopul principal al cresterii acestora este reprezentat de producţia de lapte si în mai mică măsură de cea de carne. Mai mult decât atât, în raport cu interesul si posibilităţile existente, precum si din punct de vedere al numărului de capre aflate în proprietatea unei gospodării, crescătorii pot fi grupaţi astfel:

- Crescătorii care deţin un număr redus; cresc 2 – 5 capre, iar produsele obţinute sunt utilizate în gospodăria proprie;

- Crescătorii care deţin un număr mai mare de caprine; acestia reprezintă majoritatea si cresc circa 40 – 60 capete, produsele obţinute prin comercializare sunt o importantă sursă de venit.

În condiţiile ţării noastre scopul principal al cresterii caprinelor este reprezentat de producţia de lapte si într-o măsură mai redusă de cea de carne.

Izolat în unele gospodării ţărănesti este valorificată si producţia de păr si puf.

vineri, 30 mai 2014

Importanta cresterii caprinelor


Caprinele reprezintă o specie ce se bucură de un real interes în rândul crescătorilor de animale. Acestea au fost crescute si exploatate de către om încă din cele mai vechi timpuri. Există în acest sens izvoare istorice conform cărora capra a fost printre primele animale domesticite de către om. Cu toate acestea, capra, datorită faptului că este considerată un animal vioi, neastâmpărat, capricios, risipitor, lacom si stricăcios nu se bucură de prea multă simpatie din partea marii majorităţi a populaţiei rurale.

Însă, trebuie specificat faptul că specia caprină devine „stricătoare”- ca de altfel orice altă specie de animale – numai în situaţia în care este lăsată să sufere de foame sau nesupravegheată mult timp. Cu toate că multe dintre însusirile ce o caracterizează nu o plasează înaintea altor specii de interes zootehnic, capra, în multe ţări pe zi ce trece îsi câstiga un areal de răspândire tot mai vast. Astfel în ţările occidentale din Europa, Africa si Asia, unde factorii socio-economici sunt favorabili cresterii caprinelor, această ramură a zootehniei a înregistrat un real progres.

Interesul economic acordat cresterii caprinelor derivă din capacitatea lor lactogenă superioară, deoarece este cunoscut si confirmat faptul că pe durata unei lactaţii se pot obţine, în condiţii obisnuite, producţii de lapte de circa 7 – 20 ori mai mari decât propria lor greutate corporală. Alte particularităţi biologice si economice care impun acordarea unei atenţii sporite acestei specii sunt reprezentate de prolificitatea ridicată, precocitatea si gradul mare de adaptabilitate si rezisten ă la condiţii diverse si mai aspre de climă, relief si vegetaţie.

Datorită tuturor acestor particularităţi biologice si economice caprinele, împreună cu alte specii, pot contribui în mare măsură la asigurarea unei bune părţi din deficitul de proteină din hrana oamenilor.

joi, 17 octombrie 2013

Cum alegem o capra buna pentru prasila

Importanta cresterii si exploatarii caprinelor pe plan mondial si in tara noastra se justifica prin calitatea de exceptie a laptelui de capra, care se recomanda in mod deosebit in alimentatia copiilor, a batranilor si bolnavilor.

Un alt produs obtinut de la caprine il reprezinta carnea, care are calitati dietetice deosebite. Pentru aceaste considerente este bine ca in fiecare gospodarie sa-si gaseasca loc si aceasta specie valoroasa atat pentru consum propriu cat si pentru exploatare.


In tara noastra, exista trei sisteme de crestere si exploatare a caprelor: 


I. cu cate 4 - 6 capete, pe langa casa, 
II. cu 20 - 60 de capete, crescute in turmele de ovine si foarte rar, in ferme specializate,
III cu 60 - 100 de capete. 


In cazul in care unii crescatori de animale vor sa-si sporeasca efectivele, aceasta se realizeaza prin doua metode: 


- sporirea efectivelor de capre din prasila proprie
- cumpararea de capre de la alti crescatori.

In cele ce urmeaza ne propunem sa dam cateva sfaturi necesare celor care doresc sa-si procure una sau mai multe capre de prasila.

RASA DE CAPRE
 

In primul rand, cumparatorul trebuie sa se decida ce rasa de capre il intereseaza.
In tara noastra, se cresc mai multe rase de caprine, cele autohtone fiind: rasa Alba de Banat si rasa Carpatina care sunt influentate de zona de crestere, la care se mai adauga si metisi, la interferenta zonelor de crestere.

Recomandam achizitionarea unor rase de capre cu productie mare de lapte, deoarece potentialul productiv (cantitatea de lapte intr-o lactatie) conteaza, in functie de furajarea acestora, diferenta fiind nesemnificativa intre aceste rase.

VARSTA CAPRELOR

 
Varsta caprelor influenteaza direct viata productiva a caprinelor de reproductie. Cumparatorul trebuie sa fie atent si sa verifice varsta, prin aprecierea dentitiei, in special, la cele care deja au inregistrat prima fatare si provin din parinti cu productie ridicata de lapte.

 
CONFORMATIA CORPORALA A CAPREI

Prezinta insemnatate practica, deoarece exprima potentialul productiv al caprelor.
Capul trebuie sa fie alungit, cu profil drept, uneori usor bombat - privirea vioaie; urechile av`nd forme si marimi diferite, in functie de rasa si ecotip, nu reprezinta criterii de apreciere a productiei de lapte.

Prezenta coarnelor nu este semnificativa, dar este preferata o capra fara coarne din motive de exploatare si tehnologie de crestere, fiind mai usor de manipulat.
Gatul trebuie sa fie lung si subtire, cu pozitie usor oblica, prezentand la unele exemplare "cercei" in partea inferioara a capului.

Trunchiul caprelor trebuie sa fie lung si ingust, cu inaltimea la greaban (partea din fata) cuprinsa intre 60 - 80 cm si linia superioara a spinarii in crestere usoara de la greaban la crupa (partea din spate a animalului), fara defecte de exterior sau de aplomb, unghii infectate etc.
Se remarca forma de triunghi de la cap spre partea din spate a animalului unde se dezvolta si este cuprins ugerul.

UGERUL CAPREI

Din punct de vedere al formei si marimii, trebuie sa fie globulos, de marime mijlocie spre mare, asezat inapoi, cu sfarcurile usor ascutite si orientate spre fata.

Un uger dezvoltat normal, cu pielea usor unsuroasa si par putin si cu mameloane simetrice si bine dezvoltate, indica o capra cu mare productie de lapte, deoarece exista o corelatie stransa intre forma si volumul ugerului si productia de lapte.

Un uger slab dezvoltat, cu o forma spre ascutit-ingust, denota un tesut glandular redus si deci o capacitate lactogena mica.

CONTROLUL PRODUCTIEI DE LAPTE A CAPRELOR

Se efectueaza la vanzator, la mulsul de dimineata si seara, cu avizul acestuia. Din media celor doua controale, se apreciaza productia de lapte, in functie de luna de lactatie. In caz contrar, se negociaza productia de lapte, aceasta avand o contributie esentiala la stabilirea pretului caprei.

SITUATIA PRODUCTIEI DE LAPTE A CAPRELOR


Se apreciaza in mod normal in datele pe care le detine vanzatorul, fie din registrul crescatoriei, fie din date verbale. Se are in vedere numarul iezilor la fatare (prolificitatea) si nasterile ritmice anuale.

Pentru o mai concludenta apreciere este bine ca, in momentul vanzarii caprei, sa se vanda si iedul ei, adica ultimul produs. Nu se admit pentru prasila caprele care au crupa tesita, pulpe slabe, cu pozitie defectuoasa a picioarelor, coate de vaca, uger prea coborat sau slab dezvoltat, cu mameloane mici sau neegale si cu pielea aspra si cu par prea mult.

STAREA DE SANATATE LA CAPRE

Reprezinta o conditie esentiala pentru evolutia vietii productive a caprei.
Aceasta se apreciaza dupa starea de intretinere si vioiciune, care poate fi: foarte buna, buna sau slaba, dupa aspectul exterior al caprei prezentate la vanzare.

Din punct de vedere sanitar - veterinar, este absolut necesar sa se prezinte certificatul, emis de medicul veterinar de la circumscriptia din zona. Acest act este foarte important, deoarece sunt specificate in el at`t vaccinurile administrate pana in momentul vanzarii caprei, cat si starea ei de sanatate.

De asemenea, daca exemplarele cumparata urmeaza sa fie introdusa in efectivul de caprine existent, se va efectua o carantina de 40 de zile, pentru a preveni eventualele imbolnaviri ale turmei respective.

In concluzie, dupa parerea noastra, cumpararea caprelor trebuie sa se desfasoare in prezenta unui specialist pentru a fi evitate unele greseli.

miercuri, 16 octombrie 2013

Alimentatia caprinelor

O particularitate biologica si implicit economica a speciei o reprezinta valorificarea superioara a tuturor categoriilor de nutreturi:

Vegetale – masa verde, fainuri, pleava, paie, siloz, radacinoase, frunzare, concentrate, deseuri tehnice, etc.;

Animale – reziduri lactate, sau de peste, etc.;

Industriale – tarate, faina furajera, reziduri microbiologice, etc.;

Necesarul de furaje depinde de productia de lapte urmarit, de starea de intretinere sau fiziologica a animalelor si de calitatea furajelor.

Caprele nu sunt pretentioase insa lacome cu pronuntat simt preferential fata de anumite sortimente de nutreturi si chiar parti din acestea si foarte capricioase fata de starea de igiena a furajelor.

Prefera pasunile montane cu diferiti arbusti, frunzele, lastarisul, muguri de arbori, plante aromate. De asemenea, resturile de bucstsrie, de la grsdinile de zarzavat, coji de fructe, pepeni, cartofi, varzs, salats, pasts de leguminoase, fructe cazute din pomi.

In exploatarea extensiva, in libertate, consumul de ierburi variaza de la 5 la 80%.

In condiii de stabulatie permanenta in adapost, cu furajare dirijata, caprele sunt hranite pe baza de norme si ratii pentru intensificarea productiilor lor. Rasele perfectionate produc in general o cantitate de lapte de 20 de ori mai mare decat greutatea proprie si un numar de peste 155% de iezi.

Alimentatia in perioada de pasunat


Timpul de pasunat este de 10 -12 ore pe zi, in care intra si cel rezervat pentru mulgere, masa verde ingerata este de 8 -10 Kg/zi la adulte, 4-5 kg la tineret peste sase luni si 2-3 Kg/zi la iezi.
In cadrul acestui sistem se mai poate asigura furajarea folosindu-se amestecul unic pe baza de furaje fibroase 65% din care (½ fân şi ½ grosiere), siloz, masa verde, radacinoase tocate 20% si 15% stiuleti de porumb, totul tocat, omogenizat si eventual umectat cu solutie slaba de saramura sau melasa.

Producerea si valorificarea pajistilor cultivate


Se fac araturi la 25 – 30 cm cu nivelare prin tavalugire, insamantare la 2-3 cm, ierbicidare, administrare de ingrasamant natural 50 to/ha sau chimic N – 50 Kg/ha; P – 50 Kg/ha şi K – 50 Kg/ha.

Structura optima a amestecului furajer este de 70% graminee (lolium, dactylis, festuca) si 30% leguminoase (lucerna, trifoi, ghizdei, etc.), cantitatea totala de samanta fiind de 30- 35 Kg/ha.

Se impune asigurarea unei surse fixe sau mobile de apa. Terenul se imparte in 5-6 parcele pentru fiecare revenind 5-6 zile de pasunat, intrarea in prima parcela facandu-se cand plantele au inaltimea de 12 – 14 cm. Pentru eficientizare, parcelarea se face prin delimitare cu garduri vii, din arbusti de foioase si rasinoase (soc, salcioara, catina alba, paducel, alun). In lipsa arbustilor se pot executa garduri permanente sau mobile in scopul delimitarii parcelelor.


Alimentatia caprinelor in stabulatie


Stabulatia dureaza cca. 150 zile in functie de durata sezonului de iarna. In aceasta perioada caprinele se hranesc in mod traditional cu diferite fanuri, concentrate numai in prima luna de lactatie in cantitati de 200 – 300 g/zi.

In exploatarea semiintensiva si intensiva hranirea se face pe baza de norme si ratii. Nivelul de consum atinge 3 – 3,5% substanta uscata din greutatea vie si variaza in raport cu starea fiziologica fiind minima la sfarsitul gestantiei si maxima intre 6 si 10 saptamani de lactatie.

Reproductia la caprine

La caprine activitatea de reproductie are caracter sezonier, caldurile la majoritatea caprelor declansandu–se toamna existand o stransa corelatie cu durata zilei lumina cand aceasta este mai redusa.

Durata caldurilor este de 36 – 48 ore, acestea repetandu-se la 17 (10 -23) zile.

La o proportie redusa de animale, caldurile pot aparea mai devreme lunile iunie – iulie, acestea trebuie identificate, insamantate, grupate separat deoarece insusirea este ereditara si caprele pot fi folosite in organizarea de fatari extratimpurii.

Intensitatea maxima a caldurilor este in octombrie – noiembrie iar in cazul montei naturale are loc in libertate pe intreaga perioada, repartizandu – se un mascul la 30 -40 femele.

Tapii tineri sub 2 ani vor executa numai doua monte pe zi dimineata si seara pentru evitarea epuizarii fizice si sexuale cresterii sterilitatii caprelor, obtinerea de produsi debili sau neviabili.

Folosirea la reproductie a tapilor fara coarne, indiferent de sistemul de monta naturala sau artificiala se poate face dupa verificarea atenta a aptitudinilor de reproductie pentru evitarea aparitiei cazurilor de sterilitate, hermafroditi, nereproductibili, etc.

Lista mea de bloguri