Cresterea caprinelor datează la noi cam din aceeasi perioadă cu cea a ovinelor. Cu toate acestea, caprele nu au reusit să se impună în atenţia crescătorilor asemenea ovinelor, motiv pentru care efectivele crescute au rămas restrânse numeric si au ocupat areale mai reduse îndeosebi acolo unde resursele naturale si condiţiile de teren nu permit cresterea altor specii.
Interesul faţă de caprine a fost mereu în crestere datorită faptului că acestea se pretează la o exploatare eficientă în mica gospodărie. În zonele în care cresterea animalelor se face în mod tradi ional, atasamentul faţă de caprine cât si spiritul de emulaţie dintre crescători a promovat treptat, poate de multe ori în mod necontrolat, selecţia pentru anumite însusiri productive . Asa se explică faptul că între efectivele de caprine crescute în diverse zone ale ţării există deosebiri în ceea ce priveste potenţialul lor productiv. De fapt, diversitatea în ceea ce priveste potenţialul productiv si aspectul conformaţiei corporale ale raselor si populaţiilor de caprine aflate pe teritoriul naţional. Efective valoroase se cresc actualmente în zona Sibiului, în Dobrogea si în partea de vest a ţării.
Cu toate acestea în ţara noastră actualmente se cresc doar două rase si anume Carpatina si Alba de Banat, iar scopul principal al cresterii acestora este reprezentat de producţia de lapte si în mai mică măsură de cea de carne. Mai mult decât atât, în raport cu interesul si posibilităţile existente, precum si din punct de vedere al numărului de capre aflate în proprietatea unei gospodării, crescătorii pot fi grupaţi astfel:
- Crescătorii care deţin un număr redus; cresc 2 – 5 capre, iar produsele obţinute sunt utilizate în gospodăria proprie;
- Crescătorii care deţin un număr mai mare de caprine; acestia reprezintă majoritatea si cresc circa 40 – 60 capete, produsele obţinute prin comercializare sunt o importantă sursă de venit.
În condiţiile ţării noastre scopul principal al cresterii caprinelor este reprezentat de producţia de lapte si într-o măsură mai redusă de cea de carne.
Izolat în unele gospodării ţărănesti este valorificată si producţia de păr si puf.
Daunatori in apicultura, cum sa scapam de ei!
-
*Molia de ceara (gaselnita)*
Este un parazit care nu ataca direct albinele, acestea fiind atacate numai
in stadiul de larva. Molia se remarca insa prin p...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu